De ceva vreme, mă tot gândesc dacă să scriu un post despre tot ce mă frământă, dar am dat înapoi pentru că nu știam pe cine ar interesa frământările mele interioare. În dimineața asta, însă, am decis că trebuie să-l scriu pentru că lilik.ro este un blog personal și pentru că, probabil, voi avea sufletul mai ușor după ce-l voi scrie 🙂

Am pornit la drum cu blogul de față, plecând de la știam să fac în acel moment, beauty glossy. Simțeam chiar și atunci că undeva, în adâncurile ființei mele, sunt multe alte lucruri care abia așteaptă să iasă la iveală. Simțeam că ceea ce fac este minunat, dar nu sunt eu în totalitate acolo, ceva din ființa mea stătea pitit după strălucirea paginilor de revistă glossy, speriat, timid, descurajat, habar n-am. Într-o dimineață, la o discuție de-o țigară și două guri de cafea, pe scările din fața grădiniței Maiei, un prieten mi-a spus că mă irosesc lucrând la revistă. Atunci am tăcut. N-am știut ce să-i spun, deși, așa cum spunea mama, cam găsesc un răspuns pentru orice. Apoi, de fiecare dată când îmi aduceam aminte de cuvintele lui, tăceam. Nu găseam ce să spun nici chiar în discuția mea cu mine. Poate că de aceea și de atunci, am transformat știrile de beauty în povești, pentru că acolo, în firul poveștii, mă regăseam și eu. Nu printre ingredienți revoluționari sau inovații spectaculoase, ci printre oamenii care le creează, printre rafturile cu sticluțe colorate din laboratoare, prin grădinile din care parfumierii își culeg aromele.

Cu timpul, bucuria de a scrie doar despre noutăți de beauty a început să pălească. Poate din cauza crizei, a goanei după bani, atenție, putere și expunere, poveștile au început să se destrame la fel ca un pulover vechi și ros de molii. Lumea glossy în care am trăit atâta vreme a devenit din ce în ce mai spoită, din ce în ce mai strălucitoare și mai goală de conținut. Și nu este doar părerea mea, ci este și părerea multora dintre cei care au prins o altfel de lume a presei glossy. Pe vremea aia, alergam cu sufletul la gură să luăm un interviu, nu doar să ne vadă lumea la eveniment sau să primim vreun produs, nu cred că am fost la vreun eveniment și am refuzat vreodată un interviu, așa cum am văzut că se mai întâmplă acum. Pe vremea aia, internetul nu era prima sursă de documentare, ci erau cărți, oameni, reviste, efortul era dublu, poate triplu, iar rezultatul era apreciat la adevărata lui valoare și făcea diferența. Pe vremea aia, păstram în suflet bucuria de a fi invitați la un eveniment cu ștaif, o prezentare la Săptămâna Modei de la Paris sau la o întâlnire cu o personalitate, nu o arătam lumii întregi, nu credeam că suntem valoroși pentru că am fost invitați de cineva, undeva. Pe vremea aia, oamenii erau mai pasionați, mai implicați, mai cu sufletul în treaba lor, mai adevărați. Acum, oamenii din domeniu îmi par superficiali, atenți doar la persoana lor și la imaginea pe care o au în fața celorlalți. Nu toți sunt așa, dar cei adevărați par din ce în ce mai puțini. Poveștile aveau miez, aveau emoții, erau frumoase, chiar și în lumea asta a beauty-ului, considerat subțire și neimportant, mai ales de mulți dintre cei care fac jurnalism greu, să-i spunem așa 🙂

Mi-e greu să mai scriu despre beauty, despre cosmetice, parfumuri sau terapii. Mi-e greu să mai văd poveștile frumoase din spatele lor și cred că unul dintre motive este și superficialitatea cu care este privită această lume și tot ce ține de ea. Poveștile par să nu mai conteze, par să-și piardă din importanță în fața imaginii, expunerii și cantității. Poate greșesc și poate de fapt, am ajuns eu într-un moment al vieții în care cel mai mult contează frumusețea interioară sau doar frumusețea interioară.

Nu spun că nu mă doare, sigur că doare, dar poate că drumul meu în lumea presei de beauty se apropie de punctul terminus. Și poate că, acest punct terminus este punctul t zero al unui alt drum care așteaptă să fie descoperit și trăit cu aceeași pasiune. Pentru că, dacă e să fiu sigură de un singur lucru, este acela că am avut mereu norocul să am job-uri care mi-au plăcut cu adevărat și pe care le-am făcut cu pasiune.

featured image