Duminică am fost în parc cu Maia şi prietenii ei, Daiana şi Thomas, şi au alergat de la 12 până seara la 6 când abia i-am târât acasă. Au stat în soare toată ziulica, şi din păcate soarele a fost foarte puternic, iar Maia, care are pielea foarte sensibilă, a căpătat arsuri pe faţă şi pe braţe. Seara, am dat-o cu cremă după soare şi i-am explicat din nou de ce trebuie să folosească factor de protecţie solară, iar dacă eu uit, că se mai întâmplă şi asta, să nu uite ea. În dimineaţa următoare,  imediat cum s-a trezit, a venit peste mine în baie şi cu ochii cârpiţi de somn, mi-a amintit să îi dau la grădi crema de soare. Pe drum, m-a întrebat de ce ne face rău soarele, iar eu i-am explicat care este treaba cu radiaţiile UVA şi UVB. Când m-am dus să o iau de la grădi, educatoarea mi-a spus că nu au ieşit afară, dar că înainte de a merge la culcare la prânz, a aplicat din belşug cremă pe faţă şi pe mâini. La întrebarea firească a educatoarei, de ce se dă cu cremă înainte de culcare, a răspuns la fel de firesc, că radiaţiile soarelui, alea rele, trec şi prin geam. Şi chiar dacă este nor, tot trebuie să folosim protecţie solară, nu-i aşa mami?