Duminica trecută, am luat-o pe Maia de-o mânuţă şi ne-am dus la un târg de produse tradiţionale. La una dintre tarabe, pe o masă mare, stătea întins un porc cu un măr în gură. L-a studiat îndeaproape şi m-a întrebat senină ce este :) Un porc!!! E mort? Nu, stă puţin întins că e obosit. Mami, nu mai glumi! Ne îndreptăm spre o altă tarabă unde un nene vindea brânză de capră şi un alt nene gusta de zor şi-şi dădea cu părerea. Stăm ce stăm şi Maia zice în gura mare. Mama, nenea ăsta vorbeşte cam mult şi cu gura plină, e urât. Plecăm repede. Ne întoarcem la taraba cu porcul mort şi cumpărăm diverse, printre care nişte şorici. Îi spun doamnei să îmi împacheteze o bucată de şoric, femeia o întreabă pe Maia dacă îi place şoricul şi îi oferă să guste. Ia bucăţica oferită, o mestecă expresiv şi o scuipă. Plecăm spre maşină. Maia e tăcută şi îngândurată. Se urcă în spate cu punga în braţe şi mă întreabă total nedumerită. Mami, chestia pe care ai luat-o şi am gustat-o şi eu este chiar o bucată de şoarece?