Zic să începem anul cu ceva frumos, mai exact cu povestea unei zile de răsfăţ maxim. Cu câteva zile înainte de Crăciun, am primit o invitaţie care a picat la ţanc. Iar când am aflat că dorinţa de a petrece timp cu distribuţia filmului de mare succes care rulează pe la toate evenimentele de beauty, Beauty and the City, este pe care să se împlinească, am chiuit pur şi simplu de 3 ori.

Simt că trebuie să fiu mai explicită. Suntem câteva beauty editoriţe, acceptaţi termenul vă rog, vreo 6-7, care ne bucurăm de fiecare dată când ne vedem şi vrem mereu să ne vedem doar noi, undeva departe de agitaţia evenimentelor. Iar pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, cineva inspirat a denumit gaşca celor 7, Beauty and the City. Iar surpiza a fost că Belle Maison Spa ne-a invitat pe toate la un spa party de Crăciun. Mai trebuie să spun că toate am acceptat invitaţia încă dinainte de a termina de citit mailul?

Două zile înainte de Crăciun. Frig. Aglomeraţia specifică perioadei. Agitaţie şi dead-line-uri. La ieşirea din Otopeni, pe o străduţă neasfaltată,  o oază de relaxare, Belle Maison Spa. Primul gând al cititorului poate fi … aoleu, o străduţă neasfaltată, bleah. Ei bine, eu cred că nu este aşa. Până am ajuns acolo, am avut sentimentul acela pe care-l aveam în copilărie când ne jucam de-a descoperitul comorii. Piteam ceva în pădure, printre tufişuri şi flori, primeam nişte indicii şi porneam în căutare. Sentimentul acela de aventură, de teamă şi agitaţie, de emoţie pură şi fericire, nu  l-am mai întâlnit demult. Dar pe acea străduţă neasfaltată, într-o dimineaţă ceţoasă şi rece, urmând indiciile, am descoperit o oază de relaxare, un loc secret, departe de agitaţia inutilă, de cele mai multe ori, a oraşului, un loc în care ajung doar cei care ştiu ce caută.

Belle Maison Spa este ca un vis, ţi-e teamă că după ce deschizi ochii, dispare. Mie mi s-a părut că am intrat într-o poveste. Casa este foarte frumoasă, o casă aşa cum erau pe vremuri, atunci când oamenii ştiau să trăiască frumos, iar zidurile ei păstrează bucuria de a trăi a proprietarilor. Curtea este mi-nu-na-tă, şi deşi am văzut-o în miez de iarnă sau poate tocmai de aceea, mi-am imaginat-o în plină vară, cu piscina funcţională, copacii înverziţi oferind intimitate, trupuri relaxate lenevind pe şezlonguri, linişte şi armonie. Imaginându-mi povestea de mai sus, am avut sentimentul din după amiezile pe care le petreceam în podul plin de fân al mătuşii mele de la Câmpulung ascultând greierii şi foşnetul frunzelor în bătaia vântului.

                             Împreună cu Daniela Mihalcea, beauty editor Glamour şi Prevention,

într-un decor de poveste

Ramona Barbu, beauty editor Look şi făuritor de cuvinte aurite

Ne-au primit ca pe nişte prinţese, cu şampanie, cozonac şi Sade, iar spa-ul a fost al nostru pentru câteva ore. Exclusiv al nostru. Măsuţele erau pline de tot felul de bunătăţuri, iar piesa de rezistenţă a fost ceaiul de ghimbir proaspăt din care am băut într-una, fără să mă gândesc la consecinţe. Ne-am ales fiecare câte o terapie din meniul bogat şi am sporovăit continuu în pauze. Cristina a experimentat masajul lomi-lomi, Olivia şi Ramona au ales împachetările, Lavinia, masajul cu miere, iar Daniela, un masaj care a relaxat-o total, abia mai putea vorbi 🙂

Eu am încăput pe mâinile lui Cătălin Cârjan, cu peste 20 ani de experienţă ca maseur-fizioterapeut în cadrul renumitului Institut “Ana Aslan”, absolvent al Facultăţii de Kinetoterapie. Habar nu mai am ce fel de masaj mi-a făcut, pe bune, nu mai pot să-mi amintesc, dar tot ce pot să spun este că a durat o oră jumate şi nu a ratat niciun muşchiuleţ. Rar mă relaxez la masaj, dar de data asta am reuşit. Din când în când, mă întreba dacă sunt bine, dar reuşeam doar să emit nişte onomatopee ce stârneau râsul. Am uitat să spun că am beneficiat de camera de cuplu, aşa că în timpul terapiei, nu am fost singură, ci cu Cristina Sima care se amuza foarte tare de sunetele pe care le scoteam. Despre experienţa Cristinei, veţi citi pe blogul ei.

Două dive, Cristina Sima şi moi, înainte de masaj

Ce am făcut timp de juma de zi? Nu am răspuns la telefoane, ne-am povestit vieţile, am făcut schimb de cadouri, am băut tone de ceai de ghimbir proaspăt, ne-am dezvăluit planurile de vacanţă, dar şi pe cele ale anului 2012, ne-am bucurat de prezenţa celorlalte, de terapiile alese, de oamenii care ne-au invitat şi de moment în sine.

Lavinia Gogu, beauty editor Elle şi Daniela Mihalcea

Olivia Duţu, păpuşa rusească împachetată în diamante şi hematite

Olivia, Ramona, Lilik şi Cristina Sima relaxate şi pline de ceai:)

A fost una dintre acele zile în care toată lumea este frumoasă, oamenii sunt buni şi soarele străluceşte chiar dacă cerul e plumburiu. Nu a fost o petrecere în accepţiunea generală a termenului, ci mai degrabă a fost ca o întâlnire între prietene care s-au cunoscut cândva şi apoi nu s-au mai văzut o vreme,  dar cumva, într-un fel ciudat, au fost mereu prezente în viaţa celorlalte. O întâlnire cu tăceri pline de înţelesuri, dar şi cu vorbe din suflet, cu energii pozitive şi gânduri frumoase, cu complicitate şi armonie. A fost ca o călătorie într-o lume secretă, care ţi se arată doar dacă ai sufletul deschis, pe care o poţi colora după dorinţă şi care te îndeamnă să crezi 6 lucruri imposibile până la micul dejun.