În seara asta, am fost cu Maia la o plimbare cu bicicletele şi ne-am oprit pe toate câmpurile înflorite din cartier. Da, în cartierul nostru sunt câmpuri înflorite, ăsta fiind unul dintre motivele pentru care ne-am mutat la ţară.

Am adunat un buchet de flori de câmp, ne-am uitat cum săreau peştii din lac, am mirosit florile albe de pe rugii de zmeură şi în drum spre casă, am cântat amândouă refrenul piesei lui Holograf, Ochii tăi. Mai degrabă, am răcnit. A fost o zi frumoasă.