Mi-am vopsit părul, din fericire, am rezistat eroic și nu l-am vopsit singură, ci, înarmată cu o poză edificatoare și cu o strângere de inimă, trebuie să recunosc, pentru că sunt mega-pretențioasă când vine vorba de părul meu, m-am dus la specialiștii de la Egoist Salon. Totul a ieșit fix așa cum mi-am dorit, prin urmare, mulțumesc Ioana Marsic, revin peste 2 săptămâni 🙂

Într-o după amiază minunată de vară, am aflat cu stupoare că trebuie să … îmi vopsesc părul. M-am luat așa de serios cu vacanța, plimbările prin țară, plaja și bălăceala, încât ochii mi-au fost orbiți doar de frumusețea din jur și … de culoarea pielii mele bronzate, iar rădăcinile pletelor mele decolorate au fost trecute cu vederea. Nu-i nimic, există prieteni, iar una dintre menirile lor este să te anunțe atunci când derapezi, te îngrași, slăbești, vorbești tâmpenii, ieși cu un tip dubios, bei prea mult, te îmbraci aiurea, ai hârtie igienică pe pantofi, un muc pe față, pătrunjel între dinți, îți curge rimelul sau atunci când imaginea pe care o ai despre persoana ta nu corespunde deloc cu realitatea. Așa am pățit și eu, într-o după-amiază însorită de vară, atunci când mă vedeam mai frumoasă ca Ileana Cosânzeana și pluteam cu eleganță printre copiii artiști de la Ideasinaglass.

Ioana Marsic, nice and beautiful ladyfriend, m-a anunțat direct că trebuie să mă vopsesc și a sunat să mă programeze la Egoist Salon. Eu, ca omul bătrân, am tabieturi, mă duc la coafor acolo unde știu eu, nu așa unde vrei tu, așa că Ioana a întâmpinat oarece dificultate în momentul în care mi-a comunicat ce am de făcut sâmbătă dimineață. Bine, mi-am spus, să fiu maleabilă și deschisă la nou. Deci, m-am dus.

Ce am găsit acolo?

Un locușor desenat, cu pisici pe pereți și păsărele pe fire, de fapt pe întrerupătoare, cu loc de atârnat pălăria și umbrela dvs., cu geamuri mari fără perdele care lasă lumina naturală să pătrundă în încăpere, cu perne negre mari și confortabile, înțepate din loc în loc cu nasturi colorați, cafea caldă și pe hair-stilistul Nelu Buche. Sau cum l-a botezat băiețelul unei cliente, Colonelu’ 🙂

Nelu nu apare în imagini, nu ne-am pozat, recunosc că am uitat să-i propun pentru că am fost cucerită de culoarea pe care a obținut-o pe părul meu cu rădăcini crescute cam de-o palmă. Cum spuneam mai sus, m-am dus cu poza-n dinți și i-am arătat ce nuanță vreau. Evident, normal, firesc, hair-stilistul se simte cumva deranjat atunci când un client vine cu o poză și zice, fă-mă așa că știu eu mai bine, dar Nelu, după câteva momente de răceală să-i spuneam așa, mi-a zâmbit cu toată gura și s-a pus pe treabă. Eu, mare cunoscătoare în materie de vopseluri, dar având o memorie scurtă-scurtă, i-am explicat cu catalogul în mână că baza mea este 7, nicidecum 8, cât zice el. Cu mare răbdare, m-a ascultat, apoi cu argumente solide m-a convins că 8 este ce-mi trebuie, și nici nu m-a făcut să mă simt prost că uit de la mână până la gură chestii atât de importante. Am stat cu vopseaua în păr cam cât stau în mod obișnuit, chiar dacă rădăcinile mele erau lungi și negre, timp în care am băut cafea și am citit site-uri motivaționale, așa că nu mi-am dat seama când a trecut timpul. Poate pentru că păream grăbită și dezorientată de atâta lectură, Nelu m-a întrebat dacă am timp să mai stau 15 minute pentru un tratament cu Kerastase Oleo Fusion, un produs cu acțiune dublă de hrănire a firului de păr. Am stat, clar. Rezultatul este în imaginea de mai jos, în care, surprinzător, râd destul de natural, nu am clasica grimasă tip zâmbet pe față.

Nu mi-a coafat părul în niciun fel, ci l-a uscat cu foehn-ul cu difuzor, și înainte de asta, a tăiat din vârfuri pentru a obține mai mult volum, căci înainte de asta arătam precum un cățel plouat. Vă mai arăt o imagine și vă rog să remarcați becurile atârnate de tavan cu fire roșii, accent de culoare aproape subliminal, dar care imprimă dinamism spațiului. Nu sunt vreun specialist în amenajări interioare, însă energiile acestui loc sunt din cele mai bune, dovada fiind și faptul că nu mi-a apărut clasica durere-de-cap-de-coafor pe care o experimentez la fiecare vizită în orice astfel de stabiliment.

Acestea fiind zise, vă las cu imaginea mea de divă proaspăt coafată și vopsită, și mă retrag în bucătărie unde vreau să gătesc o tocăniță de vinete și dovlecei, obsesia mea din ultimele săptămâni; am încercat-o o dată, iar acum o produc la câteva zile și nu mă mai satur de ea.

Adresele celor 2 locații Egoist Salon le găsiți aici, eu am fost la cea din Calea Dorobanți. Următoarea mea vizită va fi la Egoist Wellness, vreau să mă relaxez cu un masaj aromaterapeutic pentru față și corp sau cu un ritual spa, deși sunt sigură că-mi va fi foarte greu să aleg.